Sperante, da. Asteptari, niciodata.

De ce ne inchipuim lucruri? De ce idealizam oameni si obiecte? De ce avem asteptari absurde, pe care noi, in mintea noastra le consideram normale?

Nici nu stiu cum as putea sublinia ca a avea asteptari e gresit din toate punctele de vedere. Sa-ti vezi viata intr-un fel, sa crezi ca vei avea partea de x sau y situatie, ca poate copilul tau va fi contabil sau perfect. Really?

Uita-te la tine, la cei din jurul tau. Crezi ca parintii tai nu au avut, poate, aceleasi asteptari? Ei bine, si s-au implinit? Esti exact cum si-au imaginat ei?

Sunt convinsa ca esti departe de imaginea lor, pentru ca nimeni nu poate lua in considerare factorul neasteptat. Poate, doar noi, cei carora soarta ne-a smuls oameni importanti din viata cand ne asteptam mai putin. Si posibil, nici noi, nu ne vom astepta la altele.

Vorbeam aseara cu o viitoare mamica si-mi spunea cum isi imagineaza ea copilul nenascut ca adult. Un perfect si jumatate. Cat de dezamagita o sa fie aceasta persoana cand acel copil va avea experiente diferite de cele dorite de ea? Cand nu va fi cum si-l doreste? Cum va afecta asta relatia lor? Cat isi vor pune asupra copilului amprenta ei de perfectiune si idealismul indelung analizat? Si cum il va afecta pe el ca adult in relatii cu ceilalti? Ca deh, copilul nu va sta mereu dupa fusta mamei.

Acum oare acum cine e imatur, mama sau copilul?

Asteapta nimic si poate, poate, primesti ceva. Asteapta totul si nu vei primi nimic.

Weekend linistit sa aveti.

Foto: Pinterest

Advertisements

5 thoughts on “Sperante, da. Asteptari, niciodata.”

  1. Urăsc părinții care încearcă să planifice în detaliu viața copiilor (chiar înainte de a se naște uneori). Oare copilul acela își va dezvolta o personalitate sănătoasă, nu va avea regrete că nu a făcut x sau y pentru că i s-a impus de la bun început drumul pe care să meargă?

    Liked by 1 person

  2. Sa ai asteptari de la cei din jur este ca si cum ai incerca sa prinzi fluturi printr-un cerc fara plasa. Este important sa avem sperante, dorinte, sa ne rugam si sa actionam pentru indeplinirea lor. Daca sunt ceea ce trebuie, ele chiar se vor indeplini, mai devreme sau mai tarziu. Altceva: multi au asteptari de la toata lumea in afara de ei insisi, tocmai invers de cum ar trebui. Probabil unii parinti isi canalizeaza propriile visuri neimplinite asupra copiilor, uitand ca acestia sunt indivizi de sine statatori si nu o prelungire a identitatii lor.

    Like

  3. Stii, a nu a avea așteptări e diferit de așteptări scăzute.
    A nu avea așteptări (fixe, irealiste, închipuite) este ok cât timp lași loc și primești cu bine lucrurile bune care apar, oamenii care se manifestă extraordinar.
    A avea așteptări scăzute nu-mi surâde deloc. Pentru că te auto-limitezi.
    A avea așteptări de la propria persoană este foarte bine, dar nu să stai cu brațele încrucișate așteptând să se întâmple, ci muncind pentru a-ți atinge scopul. Iar pentru asta ai nevoie de așteptări. Trebuie să ai în minte conturat ceea ce vrei.

    Liked by 1 person

  4. Cred,mai întâi de toate că se greșește atât de mult!Nu neapărat față de ceilalți ci fiecare ,față de sine. Am în cap,acum după ce am citit textul acesta o chestie și anume: îmi este foarte urâtă urmatoarea situație : discutam,nu de multă vreme cu o cunoștință despre verzi și uscate…ea are un copil,mic.Întreb ce face …Răspuns :acum stăm în fund! …Deci,nu! Nu am niciun fel de așteptare …să aibă alții. Din capul locului se începe cu o greșeală.

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s