Ce e casatoria? Doar un joc de sah.

Cine iti garanteaza fericirea dupa casatorie? Nimeni.

Sunt nenumarate motive care determina 2 oameni sa considere ca pot trai o INTREAGA viata impreuna: fie un bebe apare neprogramat, fie ca lucrurile evolueaza natural si se considera normala oficializarea relatie de catre ei, fie presiunea sociala exercitata in primul rand de familii (mama, aveti atata timp impreuna, trebuie sa va “luati”).

Dar cine garanteaza ca dupa 5-10 ani (voi stabiliti termenul) unul dintre ei nu se va simti strain de aceea relatie?

Pe masura ce lucrurile avanseaza, evoluaza si situatia celor doi: aparitia copiilor, creditele luate impreuna, o casa impreuna. Cum sa o iei de la inceput cu altcineva? Daca bagajul la 25 de ani era format doar din niste experiente relationale, acum ai veni si cu datoriile create in casatoria anterioara si pensii alimentare.

Sunt multi care nu ajung la destramarea relatiilor, isi accepta soarta, frustrarile se acumuleaza, poate trag ocheade noii colege, poate chiar incep si o aventura cu ea, dar ea ramane in acelasi stadiu: de refulare a sentimentelor de nemultumire ale celui casatorit.

Varianta ideala ar fi ca o relatie sa ajunga la oficializarea sa cand cei doi sunt total convinsi ca celalalt este cel potrivit pentru ei dintre toti potentialii parteneri.

Sa fi incetat alte cautarile de mult timp, sa fi avut destule experiente anterioare incat sa stie ce isi doresc cu adevarat de la un partener. Sa fi avut timp indeajuns sa isi consume relatia de inceput (cu flirt, fluturasi, etc) cat sa nu se arunce in valtoarea nebuniei dupa 2 luni de relatie, sa fi trecut prin destule evenimente impreuna care sa-i fi apropiat astfel sa stie la ce sa se astepte in cele mai urate situatii (cat permit acele experiente), sa inteleaga ca in momentul in care angajamentul este facut, trebuie sa si-l asume.

La final este ca un joc de noroc. Dai cu zarul, alegi omul, plusezi la masa de joc in tandem cu el, iei in considerare compromisul uneori si…muncesti zilnic ca relatia sa functioneze.

Nu e hazard, e joc de sah zilnic: pion, regina, rege, nebun. Sunteti toti in acelasi timp sau pe rand.

luiz-hanfilaque-342635
Foto: Unsplash.com

 

 

 

Advertisements

4 thoughts on “Ce e casatoria? Doar un joc de sah.”

  1. Bine scris și chiar argumentat, parcă ai trăit acestă experienţă a căsătoriei, așa de bine ai povestit. Însă din punctul meu de vedere, om la 42 de ani cu 19 ani de căsătorie pot spune atât. Dacă alegi o persoană bună de la început și o respecţi, fără minciună, amândoi bagă lemne ca să existe tot timpul mai mult decât o scânteie, va funcţiona mulţi ani totul foarte bine. Când apare minciuna, nătărăul mort de beat și neavunsurile, hop se duce dracu’ tot, și în loc să lupte amândoi pentru a scoate sau duce căruţa mai departe, este mai ușor ori practic ca unul să iasă de la ham. Sunt multe de spus, cazuri și necazuri diferite de la un cuplu la altul. Nu am stat cu socrii în curte sau cu părinţii mei niciodată, doar singuri, doar afară nu în România și poate a contat și lucrul acesta. Ce am făcut eu special să merit soţia pe care o am, nu știu, dar am crescut împreună, ne-am maturizat împreună și avem două flori minunate. Atenţie nu am avut nimic, da nimic, decât iubire, iar asta ne-a dat putere să mergem mai departe. Îmi cer scuze că m-am întins cu vorba. Dar subiectul mi-a venit bine la fileu când văd că totul este de probă, chiar și căsătoria. O zi bună cu zâmbete și liniște!

    Like

    1. Multumesc frumos ca mi-ai impartasit experienta ta, George! Nu am trecut prin asta dar incerc sa invat din greselile celorlalti din jurul meu. Stiu ca nu va fi perfect, stiu ca va fi foarte multa munca dar sper sa ajung sa gandesc la fel de frumos ca tine dupa 19 ani de casatorie si doi copilasi! 🙂 Seara faina ca voi!

      Like

  2. Chiar ce este? După mine, un ritual…destul de profitabil în ultima vreme…sau cine știe? Despre mine pot spune:nu am aparținut și nu o să aparțin nimănui. Căsătoria nu ar face asta din mine. Cred ca se face datorită ritualului…și nu pentru ca… Oooooh!…găsim jumatatatea…povești! Eu nu umblu cu jumătate din mine de când exist. Și nu am văzut pe stradă jumătăți de oameni…In final, probabil fiecare alege propria idee în ceea ce privește căsătoria.

    Like

    1. Observ ca pentru majoritatea este doar o presiune sociala sau cu scopuri profitabile, precum spuneai si tu. Nici eu n-am vazut pe strada jumatati de oameni dar am vazut oameni casatoriti care se simteau singuri.
      Si da, la finalul zile, trebuie sa ai o discutie tu cu tine despre ce vrei si mai ales ce te face fericit. Restul sunt doar de ochii lumii (de care eu una nu sunt interesata)

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s